Discursul Ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu
· Mulțumesc medicilor, profesorilor universitari, asociațiilor de pacienți pentru sprijinul și expertiza pe care ne-au furnizat-o în interpretarea rezultatelor acestui Program.
Ce este PNESS/ Oportunitate
· Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a populaţiei este un program care poate salva vieţi. Aceasta este menirea lui.
· Valorificarea datelor din Program şi continuarea lui sunt parte esenţială din politica de prevenţie, care este o prioritate a Ministerului Sănătăţii. Este cel mai important Program din istoria României în domeniul sanitar.
· Programul nu este o anchetă statistică a stării de sănătate, ci un proiect pe termen lung care să evalueze riscuri, să prevină îmbolnăvirea şi să conştientizeze cetăţenii că sunt responsabili pentru sănătatea lor. El s-a bazat pe principiul „mergi la medic cât eşti sănătos.”
Motivaţie – de ce l-am făcut
· Unu, am făcut programul având în centrul său individul şi preocuparea pentru starea lui de sănătate, având ca scop final îmbunătăţirea stării de sănătate a oamenilor. Pentru că nu a existat o politică sistematică de educare în sensul prevenţiei şi de informare, riscurile de îmbolnăvire sunt foarte mari. Sunt oameni care nu merg la medic, care nu şi-au făcut poate niciodată analize. Pentru 20% din persoanele examinate a fost descoperită cel puţin o afecţiune nouă, de care acestea nu ştiau.
· Doi, pentru a avea imaginea asupra stării de sănătate a populaţiei, asupra riscurilor şi patologiilor– la ce boli suntem predispuşi, în ce zone geografice, la ce categorii de vârstă sunt mai frecvente anumite boli. Am considerat că pe această bază putem dezvolta o strategie coerentă în sănătate. Pentru a putea promova politici de sănătate eficiente, trebuie să pornim de la realitate, de la cunoaşterea stării de fapt, dată de evaluarea sănătății fiecărui individ.
· Trei, se spune că e mai uşor să previi decât să tratezi. Vrem ca încet încet să punem în practică acest principiu. Deci o a treia motivaţie este legată de costuri şi de eficienţa cheltuirii banilor publici pe termen lung.
· Faptul că Programul a fost stopat în 2009 şi nu a fost folosit în favoarea pacienţilor şi a cetăţenilor în general a avut consecinţe grave.
· În medie 10% dintre cei depistaţi cu riscuri de îmbolnăvire în Program au necesitat spitalizare continuă în ultimii trei ani.
· 84% dintre persoanele care au fost evaluate in PNESSP și au încetat din viaţă în 2011 au suferit de boli ce puteau fi prevenite.49% dintre acestea se aflau în zona de risc, nefiind încă bolnave, în momentul derulării Programului.
· Puteau fi salvate mai multe vieţi, prevenite sau ţinute sub control boli şi eliminate cheltuieli cu spitalizarea, dacă Programul ar fi fost continuat aşa cum a fost conceput.
· Dacă nu investim acum în sănătate şi în prevenţie, va trebui să investim mai târziu în boli şi costuri de spitalizare. Dacă nu investim acum în educarea şi responsabilizarea publicului, va trebui să investim mai târziu în tratamente. Prevenţia este o investiţie în individ şi în dezvoltarea unei societăţi.
· Programul a fost finanțat din taxa pe viciu, gândită a fi utilizată pentru prevenție cu prioritate.
Obiective
· PNESS a avut 3 obiective mari:
1. să conştientizeze individul că percepţia proprie că este sănătos, nu înseamnă absenţa riscului sau chiar a bolii și să-l facă responsabil de sănătatea lui
2. refacerea relaţiei medic – pacient şi transformarea ei în relaţia medic – cetăţean. Medicul de familie cunoaşte cel mai bine stare de sănătate a individului, îi ştie istoricul şi este prima interfaţă între acesta şi sistemul sanitar. Deci lui îi revin rolul central în prevenţie.
3. să sprijine anumite grupe de populaţie vulnerabilă sau dezavantajată şi să le încurajeze să-şi cunoască starea de sănătate. Este ştiut faptul că din varii motive, sunt categorii de cetăţeni care nu mergeau şi nu merg niciodată la medic, ci doar în ultimul moment, când starea de sănătate s-a agravat şi necesită intervenţie de urgenţă.
Aprobare legală
· PNESS s-a desfăşurat în baza HG nr 292/2007 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul 2007 cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea Normelor Metodologice aprobate prin Ordinul 994/354/2007 al Ministrului Sanatatii Publice şi Presedintelui CNAS modificat prin Ordinul 1474/644/23.10.2007.
Participanţi
· Cifra totală validată – 10.730.814 persoane
· Din care 8.979.934 adulti / 1.750.880 copii.
· 1.915.975 taloane nu și-au găsit adresantul din cauza datelor neactualizate de la evidența populației. Dintre acestea s-au recuperat 132.809 de persoane.
· 14% dintre persoanele evaluate nu sunt asigurate, restul de 86% fiind asigurate. Cca 1,4 milioane de persoane erau excluse de la acest tip de prevenție.
· Structura populatiei participante:
• Pe sexe: 56% femei si 44% barbati;
• Pe medii de rezidenta: 54% urban si 46% rural;
• Stare civila: 68% persoane casatorite, 17% persoane necasatorite; 11% persoane vaduve; 3% persoane divortate;
• Educatie: 40% liceu; 34% gimnaziu; 12% studii superioare; 12% studii primare; 2% fara studii
• Ocupatie: 39% pensionari; 38% salariati; 9% casnice; 6% fara ocupatie; 3% elev/student; 2% agricultor, 2% liber profesionisti; 1% someri;
Asiguraţi
· 14% dintre persoanele evaluate nu sunt asigurate, restul de 86% fiind asigurate. Această cifră ar trebui să ridice o întrebare esenţială: ce facem cu populaţia neasigurată?
· PNESS a pornit de la nevoia asigurării accesului la anumite servicii, cum sunt cele de prevenţie, către întreaga populaţie. Rolul programului a fost să ofere o şansă pentru includerea în programul de prevenţie şi să nu lase în afara societăţii persoanele neasigurate.
Obiceiuri nesănătoase/ factori de risc
· Datele din Program ne conduc la o concluzie îngrijorătoare: foarte mulţi dintre români sunt supuşi riscului de boli cardio-vasculare, diabet, ciroză şi cancer.
· În privinţa factorilor de risc,consumul excesiv de sare (între 37% şi 68% din populaţia evaluată la nivel de judeţ, cu o medie naţională îngrijorătoare de 53,8%) este unul dintre cei mai importanţi factori de risc.
· Urmează consumul excesiv de grăsimi saturate – între 20% şi 46% din populaţia evaluată, cu o medie naţională de 32%, consumul excesiv de carne roşie – între 15% şi 40% din populaţia evaluată, pe grupe de vârsta în funcţie de educaţie, stare civilă şi ocupaţie, unde media naţională este 26,6%.
· Nu uităm, desigur, consumul excesiv de alcool, între 10 şi 24% din populaţia evaluată, cu o medie naţională de 16,4%.
· Barbaţii consumă în exces alcool, de 5 ori mai mult decât femeile, dublu în mediul rural faţă de cel urban.
· Am lăsat la urmă un factor care crește riscul de cancer, afecţiuni pulmonare etc; aş nominaliza aici consumul de tutun, cu o medie naţională de 20,4%.
· Bărbaţii declară că fumează de 2 ori mai mult decât femeile, mai mult în mediul urban decât în cel rural. Fumatul este mai frecvent la persoanele tinere şi scade în raport cu vârsta.
· Să mai spunem că riscul de depresie creşte constant cu vârsta şi este mai mare la femei.
Principalele patologii
· Principalele categorii de afectiuni descoperite au fost: hipertensiunea arteriala, tulburari ale metabolismului, obezitate, hepatite cronice, anemii, diabet zaharat tip II. De asemenea, au fost descoperite cancere cu diferite localizari, precum şi TBC.
· Boli cardiovasculare. 40% dintre persoanele evaluate prezintă risc de boli cardiovasculare. Riscul crescut de deces prin boala cardiovasculară este în medie de 9,1%.
· Riscul de diabet. Riscul mediu de diabet zaharat II pentru populația adultă evalută este de cca 12%.5% din totalul persoanelor examinate au valori ale glicemiei mai mari decât valoarea maximă admisă. Procentul creşte la 10% pentru persoanele de peste 55 de ani. Riscul mediu de a dezvolta diabet zaharat este de cca 12%.
· 54% din populaţia adultă examinată este supraponderală, iar 5% prezintă obezitate severă.
· Hipertensiune. 32% dintre persoanele participante în Program sunt hipertensive.
· Cancere. Riscul de cancer la sân este în medie de 3,5% din populaţia evaluată, iar cel de cancer de col uterin de 1,9% la nivel naţional, în unele judeţe acesta depăşind 5%. Doar 9% dintre femei au efectuat un test Babeş-Papanicolau în ultimii trei ani.
· Ce trebuie precizat în legătură cu toate aceste boli este faptul că ele pot fi prevenite. Dacă riscul este depistat la timp şi se iau măsuri nu se ajunge la boală.
Concluzii şi continuarea Programului
· Aceste constatări confirmă faptul că am făcut opţiunea corectă atunci când am lansat Programul şi când ne-am asumat prevenţia ca prioritate a Ministerului.
· Rezultatele obținute sunt în concordanță cu evaluările specialiștilor și ale asociațiilor de pacienți.
· PNESS ne va ajuta ca, pornind de la cele mai frecvente riscuri şi afecţiuni, să stabilim conţinutul pachetului minim de servicii, prevăzut în Programul de guvernare.
· PNESS a avut avantaje din punctul de vedere al creşterii accesului la investigaţii şi a reprezentat un prim pas înspre îmbunătăţirea educaţiei medicale.
· A avut un rol crucial pentru a evalua sănătatea populaţiei, pentru ca în viitor să putem aloca eficient banii publici.
· Aceste rezultate trebuie folosite şi duse mai departe.
· Pe de o parte valoarea adăugată a Programului creşte în timp, pentru că perioada de manifestare a riscurilor se consideră a fi de 10 ani. Urmărim un individ cu risc de îmbolnăvire pe termen lung, îi monitorizăm traseul, pentru a preveni sau încetini transformarea riscului în boală efectivă. Deci efectul acestui program se va resimţi pe termen lung, iar valorificarea lui nu se reduce la prezentarea acestor date.
· Pe de altă parte, avem în vedere reluarea acestui program, ca parte a politicii de prevenţie şi a strategiei generale în domeniul sanitar. Rămâne de văzut când este posibil acest lucru și cum îl vom regândi. Vom crea colective comune împreună cu reprezentanții medicilor și pacienților în acest scop.
· Ne propunem realizarea unor programe de prevenție secundară prin dezvoltarea și consolidarea activităților de ambulatoriu.
· Urmărim dezvoltarea unor programe de prevenție pentru populația foarte tânără, prin colaborarea cu Ministerul Educației.
· Sănătatea are nevoie de o schimbare de paradigmă şi aceasta nu se poate produce decât pornind de la prevenţie. Şi aici avem în vedere 3 paliere:
o Implicarea şi responsabilizarea fiecărui cetăţean pentru propria sa sănătate
o Implicarea comunităţilor locale – ce se poate face la nivelul comunităţii pentru persoanele cu risc, cum direcţionăm fondurile la nivel de comunităţi, cum le distribuim pe specialităţi
o Un efort coordonat al autorităţilor – prevenţia nu înseamnă doar politici ale Ministerului Sănătăţii, ci parteneriate cu alte ministere şi autorităţi – cu Ministerul Educaţiei pe zona de informare, educare începând din şcoală; cu Ministerul Agriculturii pe zona de alimentaţie; cu Ministerul Muncii pe cazurile sociale, grupuri defavorizate, vulnerabile.
· Ne propunem să obținem acordul Ministerului Educației pentru o programă analitică care să includă ore de educație sanitară pentru anii școlari următori
