Fiziologia specială – profesor Gh. Petrescu
30.04.2003 Curs 25
Organismul uman funcţionează ca un tot unitar, în schimburi cu mediul biologic şi în cel social.
Fiziologia sistemului nervos central
Funcţii:
– reflexă:
o somatice;
o vegatative;
– conducere:
o specifică: extero-, intero- şi proprioceptivă;
o nespecifică;
– integrare şi elaborare de reacţii:
o reflexe:
§ somatice;
§ vegatative;
§ endocrine;
o conştiente:
§ comportamentale;
§ psihopatice;
§ ideatice;
Activitatea reflexă:
– acte reflexe:
o somatice;
o vegetative;
Act reflex – reacţie a organismului care urmare a acţiunii unui stimul ce poate veni din mediul intern sau extern.
– arc reflex:
o receptori: extero-, intero- şi proprioceptori;
o căi aferente;
o centrii intra- şi extraneuroaxiali;
o căi aferente:
§ somatice;
§ vegatative;
Principalele reflexe somato-vegetative:
– măduva spinării;
– trunchiul cerebral;
– diencefal-hipotalamus;
– nucleii bazali;
– cerebel;
Funcţia de conducere:
Ascendente:
– receptori:
o mecanoreceptori: extero-, intero-, proprioceptori;
o termoreceptori;
o nocivoreceptori;
o electromagnetici – radiatii luminoase
o chemoreceptori: gust, miros, O2 sanguin; CO2; alte substanţe din sânge; osmolaritate.
– căi:
o specifice – senzitivo – senzoriale:
§ 3 neuroni;
§ 4-6 neuroni;
o nespecifice: – F.R.:
§ somn-veghe;
§ implicaţii vegetative;
Descendente:
– somatică:
o piramidală;
o extrapiramidală;
– vegetativă:
o simpatică;
o parasimpatică;
– sistem reticulat descendent;
Reacţii reflexe:
– condiţionate;
– necondiţionate – pe drumuri cunoscute;
Scoarţa cerebrală:
– senzitiv – senzorială:
o arii somestezice;
o arii senzoriale;
– motorie – motricitate:
o voluntară – piramidală;
o involuntară – extrapiramidală: – postură; – echilibru;
– asociativă:
o memorare;
o învăţare;
Activităţi comportamentale:
– somn-veghe;
– alimentar;
– sexual;
– social etc.
Funcţia de centru reflex a măduvei spinării
Măduva – centru reflex: somatic şi vegetativ.
Reflexe somatice medulare:
– scurte – monoreceptori – bineuronale;
– lungi – polisinaptice – tri/multineuronale;
Reflexe scurte:
– osteotendinoase – miolatice;
– neurosinaptice:
o receptori – fusurile neuro-musculare;
o centrii – localizare în cornul anterior;
o căi: aferente şi eferente – fibre groase mielinizate;
Exemple de reflexe: rotulian, achilian, bicipital, tricipital, cubitopronator, stiloradial, etc.
Reflexe lungi:
– de flexie-nocieptiv;
– de extensie încrucişată;
– cutanate:
o plantar – Bahissei;
o abdominal: superior, mijlociu, inferior;
– cremastarian;
– fesier;
– anal extern etc.
– de păşire;
– de scărpinare;
Reflexe vegetative:
– centru cardio-accelerator;
– centrii vasomotori;
– centrii sudoripari;
– centrii micţiunii: simpatic / parasimpatic;
– centrii defecaţiei: simpatic / parasimpatic;
– centrii reflexelor sexuale: erecţie – parasimpatic; ejaculare – simpatic;
Funcţia de centru reflex al bulbului rahidian
Tranziţie între:
– reflexe mai simple – măduvă;
– reflexe complexe:
o controlul tonusului musculaturii scheletice şi a posturii;
o reflexe de orientare;
o reflexe de redresare;
Centrii reflecşi bulbari: somatici; vegetativi.
Centrii somatici bulbari:
– motilitatea:
o limbii (n. hipoglos);
o faringelui (n. vag şi glosofaringian);
o laringelui (n. spinal);
– oliva bulbară:
o sistemul extrapiramidal;
o relaţii cu nucleii n. oculomotori – reflexe de orientare a globilor oculari;
– reflexe de orientare a organismului în spaţiu:
o labirintice;
o vizuale;
o proprioceptive;
o exteroceptive – partea proximală a membrelor
 |
§ reflexe fazice;
§ reflexe de redresare;
§ reflexe tonice;
Centrii vegetativi bulbari:
Centrul salivar inferior:
– receptori – tactili şi gustători – cavitatea bucală;
– rolul centrilor superiori (scoarţa cerebrală);
– glanda parotidă;
Centrul tusei:
– respiraţie particulară;
– în apropierea centrului respirator;
– receptori:
o aparatul respirator: plămân, pleură;
o aparatul digestiv;
o sfera genitală;
o cardiac etc.
– inspir profund – închiderea glotei – expiraţii: scurte, sacadate;
Centrul strănutului:
– respiraţie modificată;
– receptori – mucoasa nazală e n. trigemen;
Centrul sughiţului:
– n. vagului;
Centrul deglutiţiei:
– receptori:
o bucali;
o faringieni;
o esofagieni;
– eferenţe:
o trigemen;
o glosofaringian;
o vag;
o hipoglos;
o spinal;
– interrelaţii cu centrii respiratori;
Centrul vomei:
– receptori:
o sfera digestivă;
o peritoneu;
o mucoasa nasofaringiană;
o SNC;
o aparatul vestibular;
o sfera genitală etc.
– eferenţe:
o nervii cranieni: V, VII, IX, X, XII;
o nervii spintali respectivi;
Centrii respiratori:
– conglomerate neuronale în F.R.;
– neuroni care descarcă în fază cu: inspirul / expirul;
– neuroni inspiratori – expiratori:
o descărcări continui;
o vârfuri de descărcări: inspir şi expir;
– CO2 – creşte frecvenţa de descărcare;
– legături homo- şi hetero- între neuroni;
– automatism e centrii motori medulari;
– influenţe:
o zone receptoare;
o metabolice;
o centrii nervoşi superior e scoarţa cerebrală;
Centrii cardiovasculari:
– mase neuronale în F.R.;
– centrii tonici (F.R. dorso-laterale) – cardioacceleator şi vasopresor e impulsuri 1-2 c/s e măduva spinării e inimă sau vase;
– ventro-medial (formaţia reticulată) – centrii: cardiomoderator şi vasodilatatori (inhibă centrii tonici) e n. vag e inimă;
– influenţe:
o centrii superior:
§ scoarţa cerebrală;
§ sistemul limbic;
§ hipotalamus;
o receptori:
§ cardio-vasculare;
§ restul organismului;
o metaboliţi CO2;
Fiziologia protuberanţei inelare
Funcţii:
– centru reflex:
o formaţiuni omloage:
§ nucleul trigemenului;
§ nucleul oculomotor extern;
§ nucleul facial;
o nucleii proprii:
§ oliva superioară – calea auditivă;
§ formaţia reticulată;
– funcţia de conducere;
Reflexe coordonate de centrii pontini:
– somatice:
o masticator;
o de sucţiune;
o cornean de clipire;
o auditiv de clipire;
o auditiv oculagir;
o maseterin;
– vegetative:
o lacrimal;
o salivar superior;
o respirator etc.
Reflexul de masticaţie:
– asigură actul alimentării – scoarţa cerebrală nematurizată;
– aferenţe – receptori bucali:
o trigemen;
o coarda timpanului;
o glosofaringieni;
– centru masticator:
o mase neuronale e activitate diferenţiată în funcţie de zona stimulată;
o stimulare:
§ zona incisivilor – mişcare de ronţărire;
§ zona caninilor – masticaţie verticală;
§ zona molarilor – masticaţie orizontală;
o formaţiuni nervoase superioare:
§ hipotalamus;
§ cortex – componenta voluntară;
Reflexul de succţiune:
– centrul – mase neuronale cu centrul masticator;
– cale eferentă:
o diferită;
o nervul facial;
Reflexul cornean de clipire – închiderea pleoapelor prin atingerea corneei şi conjunctivei:
– reflex de apărare;
– centrul – !!! – nucleul facialului;
– cale aferentă – nervul trigemen;
– cale eferentă – nervul facial – muşchii orhiculari ai pleoapelor (obturarea fantei palpebrale);
– importanţă practică e profunzimea anesteziei;
– clipitul voluntar – centru cortical al nucleului facialului;
Reflexul auditiv de clipire:
– reflex de apărare;
– calea aferentă – nervul auditiv e nucleii acustici pontici e nucleul facialului e muşchii palpebrali e clipire;
Reflexul auditiv-oculogir:
– întoarcere ochilor către sursa sonoră;
– receptorii auditivi – nervul cohlear e nucleii acustici pontini de interrelaţii între nervul III şi nervul IV e muşchii extrinseci ai globului ocular;
– participare corticală – animale superioare;
Reflexul maseterin:
– reflex miotatic simplu;
– trigemen: căi aferente, centru, căi eferente;
– excitant – întinderea tendoanelor muşchiului maseter în timpul coborârii mandibulei;
Reflexul lacrimal:
– zone refelexogene:
o 
cornee
o conjunctivă fibre senzitive ale trigemenului
o mucoasa nazală
o hipotalamus (scoarţa cerebrală) – stări afective, durere;
– centrul lacrimal:
o vegetativ – parasimpatic;
o nucleul facialului;
– calea eferentă – intermediar Wrisberg e marele pietros superficial e ganglionul sfeno-palatin e nervul lacrimal;
Reflexul salivar:
– zone reflexogene:
o cavitatea bucală;
o mucoasa digestivă;
o scoarţa cerebrală;
– centru:
o vegetativ – parasimpatic;
o nucleul facialului;
– cale eferentă – intermediar Wriesberg e coarda timpanului e ganglion – hilul glandelor e submaxilară / sublinguală;
Centrii respiratori pontini:
Centrii respiratori:
– mase neuronale;
– bulbari:
o inspirator;
o expirator;
– pontini:
o !? apneustic;
o penumotoxic;
Centrul apneustic:
– nucleul frenic:
o alungirea perioadei de descărcare;
o uşoară creştere a frecvenţei;
– apnezis:
o recrutare de noi neuroni;
o spasm respirator;
o centru e !? – rigiditate de decerebrare;
Centrul pneumotoxic:
– medial faţă de nucleul parabrahial medial;
– neuroni:
o activitate proprie;
o inspiratori;
o expiratori;
o inspiratori – expiratori;
– efecte vasodilatatoare – sinergice aferenţelor vagale;
Fiziologia mezencefalului
– situaţie;
– componente:
o pedunculi cerebrali;
o tuberculi cvadrigemeni;
Fiziologia tuberculilor cvadrigemeni superiori şi inferiori:
Tuberculii cvadrigemeni superiori:
– legături:
o cu calea vizuală;
o sensibilitatea: exteroceptivă, interoceptivă;
o indirecte – tuberculi cvadrigemeni în calea auditivă.
– electrofiziologic:
o descărcări neuronale de mişcări lente ale obiectelor în centrul vizual;
o extirparea scoarţei de stimuli optici staţionari;
o proiecţie retinotopică a retinei;
o straturi superficiale d activitate de stimuli vizuali;
o straturile profunde d stimuli de mişcare oculară;
o reprezentare binoculară;
Tuberculii cvadrigemeni inferiori:
– colaterale ale căi audtiive;
– eferenţe:
o corp geniculat medial;
o protubernaţă – întoarcerea capului spre direcţia zgomotului;
– particularităţi funcţionale:
o activare: tonuri, zgomote;
o unii neuroni d activaţi de intensitatea stimulului;
o unităţi: – activitate controlateral; inhibate homolateral;
o localizare tonotopică (vibraţii cu o frecvenţă de aproximativ 20.000 c/s):
§ nucleul extern frecvenţă înaltă e frecvenţă joasă;
§ nucleul central dispoziţie inversată;
Funcţia de centru reflex a pedunculilor cerebrali
Rolul pedunculilor:
– menţinerea tonusului muscular;
– reglarea mişcărilor în stare de veghe / somn;
– realizarea unor reflexe simple (centrii din structurile respective);
Reflexele pupilare:
– intensitatea stimulului luminos;
– de acomodare la distanţă;
Reflexul fotomotor – intensitatea luminoasă e diametrul pupilei:
– zona receptoare – retina;
– calea aferentă – nerv optic – corpul geniculat lateral e nucleul pretectal (centru reflex):
o e nucleul Edinger-Westphal (mioză) e nervul III (parasimpatic) e constrictoare (muşchii circulari-mioză);
o e gnaglionul cervical superior e inervaţia simpatică e dilatatoare e muşchii radiari ai irisului (midrioză);
Reflex consensual e încrucişare chiasmă e sinapse bilaterale:
– nuclei pretectali;
– nucleul Edinger-Westphal;
Reflexul de măduvă la durere:
– eferenţă simpatică;
Reflexul pupilar de acomodare la disfuncţii:
– mioză – apropierea obiectului de ochi;
– midrioză – îndepărtarea obiectului;
Reflexul de acomodare cristalină la distanţă:
– zona reflexogenă – retina;
– calea aferentă e nervul optic e corpi geniculaţi laterali e cortexul occipital e regiunea pretectală e necleul Edinger-Westphal e (calea eferentă) e nervul III e muşchi ciliar (fibre circulare) e relaxare ligamentară e relasarea tensiunii lentilei e creşte convexitatea;
– activităţi simultane e convergenţa globilor oculari;
– particularităţi – reflex consensual;
Reflexe de orientare a globilor oculari spre sursa de lumină:
– centri:
o cortex: frontal, occipital;
o mezencefal;
Rolul mezencefalului în mişcările stereotipe:
– mişcări – trunchi, cap e flexie / extensie; rotaţie; mişcările de învârtire a întregului organism;
– mişcările de rotaţie: cap şi ochi e nucleul interstiţial;
Funcţiile nucleului roşu:
– componente:
o porţiunea magnocelulară;
o porţiunea parvocelulară;
– nucleul magnocelular e nucleul din trunchiul cerebral: extensia capului şi a trunchiului;
– nucleul parvocelular primeşte impulsuri de la cerebel e formaţiunea reticulată e reglarea mişcărilor;
Funcţiile substanţei negre:
– conexiuni:
o nucleul caudat şi putaneu;
o s. reticulată – colaterale scurte;
– reglarea sistemul eferent – gama –––– contracţie musculară:
o e motoneuronul α e activitate motorie;
o e ganglionii bazali e substanţa neagra e sistemul eferent – gama e fond de tonus muscular;
Rolul mezencefalului în reflexe statice şi stato-kinetice:
– reflexe statice:
o poziţia normală;
o echilibrul organismului;
– clasificarea reflexelor statice:
o de postură – repartiţia adecvată a tonusului;
o de redresare – reluarea poziţiei normale în spaţiu;
Reflexe de postură:
– locale:
o reacţia de magnet – exteroceptori;
o reacţia de susţinere – proprioceptori (în redresare) e contracţia muşchilor extensori: spate şi membre inferioare;
– segmentare – reflexul de extensie încrucişată;
– intersegmentare:
– reflexe generale de postură:
o schimbări de poziţie e adaptări ale tonusului muscular;
o reflexele labirinto-oculare;
o reflexe cervico-oculare;
Reflexe de redresare:
– labirintice;
– optice-centru:
o S.R. – nucleul roş;
o cortex cerebral;
