Fiziologia SISTEMULUI nervos CENTRAL2

Fiziologia SISTEMULUI nervos CENTRAL2

Comentariile sunt închise pentru Fiziologia SISTEMULUI nervos CENTRAL2

Tema: – Fiziologia sistemului nervos central:

Subiect:

»        Funcţia reflexă a măduvei spinării;

»        Legile reflexelor medulare.

 

Fiziologia SISTEMULUI nervos CENTRAL

 

            Activitatea sistemului nervos are la bază activitatea reflexă a cărui suport morfologic o constituie arcul reflex.

            Componentele arcului reflex sunt:

§         centrii nervoşi – constituiţi din aglomerări funcţionale de neuroni, la care vin informaţiile culese de zonele receptoare şi care au posibilitatea de generare a unei comenzi transmise prin căile eferente până la efector.

§         calea aferentă (centripetă) – formată din fibre nervoase care conduc influxul nervos de la zona receptoare la centrul nervos.

§         calea eferentă (centrifugă) – formată din fibre nervoase care conduc influxul nervos de la centrul nervos la efector.

            Acestor componente aparţinând sistemului nervos li se adaugă încă două: zone receptoare şi efectorul fără de care activitatea reflexă nu are justificare şi manifestare.

            Structura receptoare poate fi reprezentată chiar de terminaţii nervoase dendritice dar de cele mai multe ori este constituită din structuri care pot „traduce” variaţia unei anumite forme de energie în influx nervos.           

            Pentru existenţa unei reacţii (activităţi) reflexe este obligatoriu ca toate cele 5 componente să fie integre. Lezarea numai a uneia dintre ele este urmată de absenţa unei reacţii reflexe.

 

Legile reflexelor (Pfluger)

 

            Dacă se excită aceeaşi zonă receptoare (tegumentul de la nivelul labei posterioare a broaştei) cu intensitate de stimulare progresiv crescătoare, se observă producerea unor reacţii reflexe la care sunt antrenate grupuri musculare uni-, bilaterale sau şi de membrele anterioare.

            Acest răspuns „gradat” este cunoscut sub numele de legile reflexelor lui Pfluger şi poate fi explicat prin existenţa unor conexiuni, prin intermediul unor neuroni de asociaţie, între centrii reflecşi medulari (de la acelaşi nivel şi de la niveluri diferite medulare diferite).

            Tehnica de lucru:

            Se realizează o broască „spinală”.

            Se suspendă broasca de un stativ cu ajutorul unui cârlig introdus în mandibulă.

            Se stimulează tegumentul de la nivelul labei posterioare (stimularea se poate face cu un curent electric provenit de la o bobină de inducţie sau cu soluţii de acid clorhidric sau acetic de diferite concentraţii).

            Reacţiile reflexe care se constată atunci când este crescută progresiv intensitatea de stimulare pot fi exprimate prin legile Pfluger:

§         legea unilateralităţii: contracţie reflexă a labei la care s-a stimulat tegumentul.

§         legea bilateralităţii (simetriei): se contractă şi muşchii de la laba de partea opusă.

 

Funcţia de coordonare a reflexelor:

            Măduva spinării, prin centrii medulari, are rolul de a coordona mişcările reflexe.

            Există o anumită ordine atât în desfăşurarea reflexelor (broasca spinală înoată, deci execută mişcări coordonate) cât şi în existenţa unei proporţionalităţi, în intensitate acţiunilor efectorilor (exemplu: mers, înot, defecaţie, etc.).

            Demonstrarea experimentală a acestei capacităţi de coordonare se face pe o broască spinală.

 

            Caracterul tetanic al reacţiilor reflexe:

            Se realizează pe broasca spinală.

            Se înregistrează două contracţii musculare, în două condiţii de stimulare.

§         se stimulează indirect muşchiul gastrocnemian. Se înregistrează miograma unei secuse musculare.

§         se stimulează tegumentul labei cu soluţie de acid acetic concentrat. Se înregistrează o contracţie cu caracter tetanic.

 

            Rolul centrilor nervoşi superiori asupra reflexelor medulare

            Centrii nervoşi supramedulari exercită acţiune inhibitoare asupra centrilor reflecşi medulari.

Matarial necesar:

§         broască;

§         trusă de vivisecţie;

§         soluţie de acid acetic (concentraţii de 2, 4, 6, 10 şi 20%).

Tehnica de lucru:

            Se lucrează pe broască neanesteziată, cu centrii nervoşi medulari şi supramedulari intacţi. Se identifică optici (între emisfere şi bulb).

            Se stabilesc legile lui Pfluger (experiment martor).

            Se excită lobii optici (prin aplicare de cristale de clorură de sodiu pe lobii optici).

            Se urmăresc legile lui Pfluger. Se îndepărtează cristalele de NaCl prin spălare cu ser fiziologic.

Rezultate:

            După stimularea centrilor nervoşi supramedulari (prin aplicarea cristalelor de NaCl) pentru evidenţierea legilor reflexelor sunt necesare concentraţii mai mari de acid acetic decât iniţial.

            După îndepărtarea excitantului (spălare cu ser fiziologic) legile reflexelor se pot pune în evidenţă cu soluţii de acid acetic identice cu cele folosite la experimentul martor.

S-a pus astfel în evidenţă că centrii nervoşi supramedulari (lobii optici) a căror activitate a fost crescută (prin stimulare chimică) au rol inhibitor asupra centrilor reflecşi medulari.

 

            Inhibiţia reflexă a centrilor nervoşi medulari

            Centrii reflecşi medulari pot fi inhibaţi nu numai de către centrii nervoşi supramedulari, ci şi prin mecanisme reflexe.

            Procesul de inhibiţie a centrilor medulari este un proces activ care poate determina blocarea procesului de excitaţie în centrul medular respectiv.

            Material necesar:

§         broască;

§         trusă de vivisecţie;

§         dispozitive de fixare a animalului de experienţă;

§         soluţie de acid acetic (6%);

§         ser fiziologic.

            Tehnica de lucru:

            Se realizează o broască spinală. Se suspendă pe stativ. Se excită tegumentul labei posterioare (cu soluţie de acid acetic 6%). Se constată retracţia labei (reacţia reflexă prezentă).

            Se spală tegumentul cu ser fiziologic.

            Se repetă excitarea (chimică) a tegumentului labei de broască concomitent cu o stimulare mecanică puternică (comprimare cu pensa) a labei posterioare de partea opusă. Se constată că stimularea chimică a tegumentului rămâne, în aceste condiţii, fără răspuns (reacţia reflexă absentă).

            Dacă se întrerupe stimularea mecanică a tegumentelor de la laba de partea opusă, reacţia prin stimulare chimică reapare.

            s-a demonstrat astfel că prin excitare puternică se pot inhiba reflexele medulare.

Back to Top