Fiziologia sistemului nervos central

Fiziologia sistemului nervos central

Comentariile sunt închise pentru Fiziologia sistemului nervos central

Fiziologia specială – profesor Gh. Petrescu

 

30.04.2003                                                                                                                  Curs 25

 

Organismul uman funcţionează ca un tot unitar, în schimburi cu mediul biologic şi în cel social.

 

Fiziologia sistemului nervos central

 

Funcţii:

     reflexă:

o       somatice;

o       vegatative;

     conducere:

o       specifică: extero-, intero- şi proprioceptivă;

o       nespecifică;

     integrare şi elaborare de reacţii:

o       reflexe:

§         somatice;

§         vegatative;

§         endocrine;

o       conştiente:

§         comportamentale;

§         psihopatice;

§         ideatice;

 

Activitatea reflexă:

     acte reflexe:

o       somatice;

o       vegetative;

Act reflex – reacţie a organismului care urmare a acţiunii unui stimul ce poate veni din mediul intern sau extern.

     arc reflex:

o       receptori: extero-, intero- şi proprioceptori;

o       căi aferente;

o       centrii intra- şi extraneuroaxiali;

o       căi aferente:

§         somatice;

§         vegatative;

Principalele reflexe somato-vegetative:

     măduva spinării;

     trunchiul cerebral;

     diencefal-hipotalamus;

     nucleii bazali;

     cerebel;

 

Funcţia de conducere:

Ascendente:

     receptori:

o       mecanoreceptori: extero-, intero-, proprioceptori;

o       termoreceptori;

o       nocivoreceptori;

o       electromagnetici – radiatii luminoase

o       chemoreceptori: gust, miros, O2 sanguin; CO2; alte substanţe din sânge; osmolaritate.

     căi:

o       specifice – senzitivo – senzoriale:

§         3 neuroni;

§         4-6 neuroni;

o       nespecifice: – F.R.:

§         somn-veghe;

§         implicaţii vegetative;

Descendente:

     somatică:

o       piramidală;

o       extrapiramidală;

     vegetativă:

o       simpatică;

o       parasimpatică;

     sistem reticulat descendent;

Reacţii reflexe:

     condiţionate;

     necondiţionate – pe drumuri cunoscute;

Scoarţa cerebrală:

     senzitiv – senzorială:

o       arii somestezice;

o       arii senzoriale;

     motorie – motricitate:

o       voluntară – piramidală;

o       involuntară – extrapiramidală: – postură; – echilibru;

     asociativă:

o       memorare;

o       învăţare;

Activităţi comportamentale:

     somn-veghe;

     alimentar;

     sexual;

     social etc.

 

Funcţia de centru reflex a măduvei spinării

Măduva – centru reflex: somatic şi vegetativ.

Reflexe somatice medulare:

     scurte – monoreceptori – bineuronale;

     lungi – polisinaptice – tri/multineuronale;

Reflexe scurte:

     osteotendinoase – miolatice;

     neurosinaptice:

o       receptori – fusurile neuro-musculare;

o       centrii – localizare în cornul anterior;

o       căi: aferente şi eferente – fibre groase mielinizate;

Exemple de reflexe: rotulian, achilian, bicipital, tricipital, cubitopronator, stiloradial, etc.

Reflexe lungi:

     de flexie-nocieptiv;

     de extensie încrucişată;

     cutanate:

o       plantar – Bahissei;

o       abdominal: superior, mijlociu, inferior;

     cremastarian;

     fesier;

     anal extern etc.

     de păşire;

     de scărpinare;

Reflexe vegetative:

     centru cardio-accelerator;

     centrii vasomotori;

     centrii sudoripari;

     centrii micţiunii: simpatic / parasimpatic;

     centrii defecaţiei: simpatic / parasimpatic;

     centrii reflexelor sexuale: erecţie – parasimpatic; ejaculare – simpatic;

 

Funcţia de centru reflex al bulbului rahidian

Tranziţie între:

     reflexe mai simple – măduvă;

     reflexe complexe:

o       controlul tonusului musculaturii scheletice şi a posturii;

o       reflexe de orientare;

o       reflexe de redresare;

Centrii reflecşi bulbari: somatici; vegetativi.

Centrii somatici bulbari:

     motilitatea:

o       limbii (n. hipoglos);

o       faringelui (n. vag şi glosofaringian);

o       laringelui (n. spinal);

     oliva bulbară:

o       sistemul extrapiramidal;

o       relaţii cu nucleii n. oculomotori – reflexe de orientare a globilor oculari;

     reflexe de orientare a organismului în spaţiu:

o       labirintice;

o       vizuale;

o       proprioceptive;

o       exteroceptive – partea proximală a membrelor

 
 

 

§         reflexe fazice;

§         reflexe de redresare;

§         reflexe tonice;

Centrii vegetativi bulbari:

Centrul salivar inferior:

     receptori – tactili şi gustători – cavitatea bucală;

     rolul centrilor superiori (scoarţa cerebrală);

     glanda parotidă;

Centrul tusei:

     respiraţie particulară;

     în apropierea centrului respirator;

     receptori:

o       aparatul respirator: plămân, pleură;

o       aparatul digestiv;

o       sfera genitală;

o       cardiac etc.

     inspir profund – închiderea glotei – expiraţii: scurte, sacadate;

Centrul strănutului:

     respiraţie modificată;

     receptori – mucoasa nazală e n. trigemen;

Centrul sughiţului:

     n. vagului;

Centrul deglutiţiei:

     receptori:

o       bucali;

o       faringieni;

o       esofagieni;

     eferenţe:

o       trigemen;

o       glosofaringian;

o       vag;

o       hipoglos;

o       spinal;

     interrelaţii cu centrii respiratori;

Centrul vomei:

     receptori:

o       sfera digestivă;

o       peritoneu;

o       mucoasa nasofaringiană;

o       SNC;

o       aparatul vestibular;

o       sfera genitală etc.

     eferenţe:

o       nervii cranieni: V, VII, IX, X, XII;

o       nervii spintali respectivi;

Centrii respiratori:

     conglomerate neuronale în F.R.;

     neuroni care descarcă în fază cu: inspirul / expirul;

     neuroni inspiratori – expiratori:

o       descărcări continui;

o       vârfuri de descărcări: inspir şi expir;

     CO2 – creşte frecvenţa de descărcare;

     legături homo- şi hetero- între neuroni;

     automatism e centrii motori medulari;

     influenţe:

o       zone receptoare;

o       metabolice;

o       centrii nervoşi superior e scoarţa cerebrală;

Centrii cardiovasculari:

     mase neuronale în F.R.;

     centrii tonici (F.R. dorso-laterale) – cardioacceleator şi vasopresor e impulsuri 1-2 c/s e măduva spinării e inimă sau vase;

     ventro-medial (formaţia reticulată) – centrii: cardiomoderator şi vasodilatatori (inhibă centrii tonici) e n. vag e inimă;

     influenţe:

o       centrii superior:

§         scoarţa cerebrală;

§         sistemul limbic;

§         hipotalamus;

o       receptori:

§         cardio-vasculare;

§         restul organismului;

o       metaboliţi CO2;

 

Fiziologia protuberanţei inelare

Funcţii:

     centru reflex:

o       formaţiuni omloage:

§         nucleul trigemenului;

§         nucleul oculomotor extern;

§         nucleul facial;

o       nucleii proprii:

§         oliva superioară – calea auditivă;

§         formaţia reticulată;

     funcţia de conducere;

Reflexe coordonate de centrii pontini:

     somatice:

o       masticator;

o       de sucţiune;

o       cornean de clipire;

o       auditiv de clipire;

o       auditiv oculagir;

o       maseterin;

     vegetative:

o       lacrimal;

o       salivar superior;

o       respirator etc.

Reflexul de masticaţie:

     asigură actul alimentării – scoarţa cerebrală nematurizată;

     aferenţe – receptori bucali:

o       trigemen;

o       coarda timpanului;

o       glosofaringieni;

     centru masticator:

o       mase neuronale e activitate diferenţiată în funcţie de zona stimulată;

o       stimulare:

§         zona incisivilor – mişcare de ronţărire;

§         zona caninilor – masticaţie verticală;

§         zona molarilor – masticaţie orizontală;

o       formaţiuni nervoase superioare:

§         hipotalamus;

§         cortex – componenta voluntară;

Reflexul de succţiune:

     centrul – mase neuronale cu centrul masticator;

     cale eferentă:

o       diferită;

o       nervul facial;

Reflexul cornean de clipire – închiderea pleoapelor prin atingerea corneei şi conjunctivei:

     reflex de apărare;

     centrul – !!! – nucleul facialului;

     cale aferentă – nervul trigemen;

     cale eferentă – nervul facial – muşchii orhiculari ai pleoapelor (obturarea fantei palpebrale);

     importanţă practică e profunzimea anesteziei;

     clipitul voluntar – centru cortical al nucleului facialului;

Reflexul auditiv de clipire:

     reflex de apărare;

     calea aferentă – nervul auditiv e nucleii acustici pontici e nucleul facialului e muşchii palpebrali e clipire;

Reflexul auditiv-oculogir:

     întoarcere ochilor către sursa sonoră;

     receptorii auditivi – nervul cohlear e nucleii acustici pontini de interrelaţii între nervul III şi nervul IV e muşchii extrinseci ai globului ocular;

     participare corticală – animale superioare;

Reflexul maseterin:

     reflex miotatic simplu;

     trigemen: căi aferente, centru, căi eferente;

     excitant – întinderea tendoanelor muşchiului maseter în timpul coborârii mandibulei;

Reflexul lacrimal:

     zone refelexogene:

o       cornee

o       conjunctivă                fibre senzitive ale trigemenului

o       mucoasa nazală

o       hipotalamus (scoarţa cerebrală) – stări afective, durere;

     centrul lacrimal:

o       vegetativ – parasimpatic;

o       nucleul facialului;

     calea eferentă – intermediar Wrisberg e marele pietros superficial e ganglionul sfeno-palatin e nervul lacrimal;

Reflexul salivar:

     zone reflexogene:

o       cavitatea bucală;

o       mucoasa digestivă;

o       scoarţa cerebrală;

     centru:

o       vegetativ – parasimpatic;

o       nucleul facialului;

     cale eferentă – intermediar Wriesberg e coarda timpanului e ganglion – hilul glandelor e submaxilară / sublinguală;

Centrii respiratori pontini:

Centrii respiratori:

     mase neuronale;

     bulbari:

o       inspirator;

o       expirator;

     pontini:

o       !? apneustic;

o       penumotoxic;

Centrul apneustic:

     nucleul frenic:

o       alungirea perioadei de descărcare;

o       uşoară creştere a frecvenţei;

     apnezis:

o       recrutare de noi neuroni;

o       spasm respirator;

o       centru e !? – rigiditate de decerebrare;

 

Centrul pneumotoxic:

     medial faţă de nucleul parabrahial medial;

     neuroni:

o       activitate proprie;

o       inspiratori;

o       expiratori;

o       inspiratori – expiratori;

     efecte vasodilatatoare – sinergice aferenţelor vagale;

 

Fiziologia mezencefalului

     situaţie;

     componente:

o       pedunculi cerebrali;

o       tuberculi cvadrigemeni;

Fiziologia tuberculilor cvadrigemeni superiori şi inferiori:

Tuberculii cvadrigemeni superiori:

     legături:

o       cu calea vizuală;

o       sensibilitatea: exteroceptivă, interoceptivă;

o       indirecte – tuberculi cvadrigemeni în calea auditivă.

     electrofiziologic:

o       descărcări neuronale de mişcări lente ale obiectelor în centrul vizual;

o       extirparea scoarţei de stimuli optici staţionari;

o       proiecţie retinotopică a retinei;

o       straturi superficiale d activitate de stimuli vizuali;

o       straturile profunde d stimuli de mişcare oculară;

o       reprezentare binoculară;

Tuberculii cvadrigemeni inferiori:

     colaterale ale căi audtiive;

     eferenţe:

o       corp geniculat medial;

o       protubernaţă – întoarcerea capului spre direcţia zgomotului;

     particularităţi funcţionale:

o       activare: tonuri, zgomote;

o       unii neuroni d activaţi de intensitatea stimulului;

o       unităţi: – activitate controlateral; inhibate homolateral;

o       localizare tonotopică (vibraţii cu o frecvenţă de aproximativ 20.000 c/s):

§         nucleul extern frecvenţă înaltă e frecvenţă joasă;

§         nucleul central dispoziţie inversată;

 

Funcţia de centru reflex a pedunculilor cerebrali

Rolul pedunculilor:

     menţinerea tonusului muscular;

     reglarea mişcărilor în stare de veghe / somn;

     realizarea unor reflexe simple (centrii din structurile respective);

Reflexele pupilare:

     intensitatea stimulului luminos;

     de acomodare la distanţă;

Reflexul fotomotor – intensitatea luminoasă e diametrul pupilei:

     zona receptoare – retina;

     calea aferentă – nerv optic – corpul geniculat lateral e nucleul pretectal (centru reflex):

o       e nucleul Edinger-Westphal (mioză) e nervul III (parasimpatic) e constrictoare (muşchii circulari-mioză);

o       e gnaglionul cervical superior e inervaţia simpatică e dilatatoare e muşchii radiari ai irisului (midrioză);

Reflex consensual e încrucişare chiasmă e sinapse bilaterale:

     nuclei pretectali;

     nucleul Edinger-Westphal;

Reflexul de măduvă la durere:

     eferenţă simpatică;

Reflexul pupilar de acomodare la disfuncţii:

     mioză – apropierea obiectului de ochi;

     midrioză – îndepărtarea obiectului;

Reflexul de acomodare cristalină la distanţă:

     zona reflexogenă – retina;

     calea aferentă e nervul optic e corpi geniculaţi laterali e cortexul occipital e regiunea pretectală e necleul Edinger-Westphal e (calea eferentă) e nervul III e muşchi ciliar (fibre circulare) e relaxare ligamentară e relasarea tensiunii lentilei e creşte convexitatea;

     activităţi simultane e convergenţa globilor oculari;

     particularităţi – reflex consensual;

Reflexe de orientare a globilor oculari spre sursa de lumină:

     centri:

o       cortex: frontal, occipital;

o       mezencefal;

Rolul mezencefalului în mişcările stereotipe:

     mişcări – trunchi, cap e flexie / extensie; rotaţie; mişcările de învârtire a întregului organism;

     mişcările de rotaţie: cap şi ochi e nucleul interstiţial;

Funcţiile nucleului roşu:

     componente:

o       porţiunea magnocelulară;

o       porţiunea parvocelulară;

     nucleul magnocelular e nucleul din trunchiul cerebral: extensia capului şi a trunchiului;

     nucleul parvocelular primeşte impulsuri de la cerebel e formaţiunea reticulată e reglarea mişcărilor;

Funcţiile substanţei negre:

     conexiuni:

o       nucleul caudat şi putaneu;

o       s. reticulată – colaterale scurte;

     reglarea sistemul eferent – gama –––– contracţie musculară:

o       e motoneuronul α e activitate motorie;

o       e ganglionii bazali e substanţa neagra e sistemul eferent – gama e fond de tonus muscular;

Rolul mezencefalului în reflexe statice şi stato-kinetice:

     reflexe statice:

o       poziţia normală;

o       echilibrul organismului;

     clasificarea reflexelor statice:

o       de postură – repartiţia adecvată a tonusului;

o       de redresare – reluarea poziţiei normale în spaţiu;

Reflexe de postură:

     locale:

o       reacţia de magnet – exteroceptori;

o       reacţia de susţinere – proprioceptori (în redresare) e contracţia muşchilor extensori: spate şi membre inferioare;

     segmentare – reflexul de extensie încrucişată;

     intersegmentare:

     reflexe generale de postură:

o       schimbări de poziţie e adaptări ale tonusului muscular;

o       reflexele labirinto-oculare;

o       reflexe cervico-oculare;

Reflexe de redresare:

     labirintice;

     optice-centru:

o       S.R. – nucleul roş;

o       cortex cerebral;

 

 

 

Back to Top