Fiziologia specială – profesor Gh. Petrescu
07.05.2003 Curs 26
Reflexe statokinetice:
– adaptarea tonusului muscular – in timpul deplasarii e schimbării poziţiei;
– zona receptoare:
o apartul vestibular;
o proprio- şi exteroceptori;
o retină.
– centru – nucleul roşu e nucleii motori;
Fiziologia diencefalului
– situaţie:
o nevrax;
o ventriculul III cerebral;
– componente:
o epitalamus;
o talamus;
o subtalamus;
o hipotalamus;
Epitalamus:
– comportamente:
o comisura posterioară;
o glanda pineală;
o habenula şi comisurile;
o striile medulare talamice;
o partea ependimară a pânzei coroide a ventriculului III;
– electrofiziologie (comisura posterioară) – stimuli optici în mişcare;
Talamus:
– vertebrate inferioare – integrarea informaţiilor senzitive;
– vertebrate superioare – staţie de releu; informaţiile olfactive;
– metode folosite pentru studii – prin stimularea SNC se pot obţine 2 tipuri de informaţii:
o morfologice:
§ degenerescenţă (ablaţionistă);
§ peroxidaza de hrean;
o stimulare:
§ chimică;
§ electrică: evocată, directă;
– clasificare funcţională a nucleilor talamici:
o nucleu de releu;
o nucleu de asociaţie;
o nucleul de proiecţie difuză
Stimulare electrică evocată – injectăm strichină (introducem) prin microionoforeză. Stimulând evocăm o activitate bioelectrică în cealaltă structură deoarece neuronii sunt influenţaţi în sensul excitaţiei sau inhibiţiei.
– se observă ce se întâmplă după injectarea stricninei în prima componentă;
– la om este inclusă şi metoda necrotică;
– s-a observat că în prima structură există neuroni ce răspunde la excitaţie în diferite moduri: – unii neuroni realizează ncl. pe traseele diferite căi (senzitivo-somatice-auditive) şi sunt nuclei de releu pe căile principale sensitivo-senzoriale;
Nuclei de releu:
– nucleul de proiecţie primară sau extrinseci:
o nucleul talamusului somestezic;
o nucleul talamic senzorial;
– distrugeri e tulburări de sensiblitate;
– stimulare (stricnină) – hiperestezie bilaterală (opusă) e furnicături, amorţeli, dureri;
Potenţiale evocate:
– nucleul: – ventral postero-lateral; – ventral postero-median e circumvoluţia postcentrală (se inversează);
– activitate bioelectrică spontană = (8-12 c/s) e fusuri EEG (se înregistrează potenţiale bioelectrice);
– organizare somatotopică:
o capul şi faţa – medial (nucleul arcuat) e trunchiul
o membrul inferior – lateral;
o e partea dorsală d regiunea dorsală a organismului;
o e partea ventrală d regiunea ventrală a organismului;
– proiecţie controlaterală;
Nucleul de asociaţie – nucleii intrinseci de proiecţie secundari
– proiecţie secundară:
o activare prin colaterale desprinse din calea directă;
o proiecţie – arii corticale asociative;
– componente:
o nucleul:
§ dorso-median;
§ dorso-lateral;
§ postero-lateral;
§ pulvinar
o corpul lui Luys (subtalamus)
– roluri:
o formarea imaginii propriului organism;
o în realizarea proceselor mentale:
§ atenţie;
§ învăţare;
o nucleul median – integrator intertalamic;
Nucleii talamici cu proiecţie difuză:
– componente:
o nucleii liniei mediane;
o nucleul centro-lateral;
o nucleul reticular talamic;
– stimulare:
o unde neg – amplitudinea crescândă:
§ e descendentă;
§ e fusuri (fenomen de orientare) e indicator al stării de veghe;
o sisteme de proiecţie difuză:
§ F.R. bulbo-mezencefalică;
§ sistemul intralaminar difuz de recrutare;
o reprezentare somato-topică:
§ somatosenzitivă;
§ vizuală;
§ auditivă;
§ motric etc.
Sindrom talamic (deficienţe de fcţ talamice):
– observaţii la om (anatomo-clinice);
– leziuni talamice:
o hemoragie;
o infecţii;
o bunuri;
– sindrom Dejevine-Roussy:
o hemianestezice;
o hemipareză;
o hemiataxie cerebeloasă;
o mişcări corcoatelogice;
o suprareacţie – durere: puternică; paroxistică; cu caracter afectiv;
o membrană fantomă – alterarea iamginii corporale;
o demenţă talamică;
Hipotalamus:
– situaţie;
– clasificare anatomică:
o cranio-caudală:
§ aria supraoptică;
§ aria tuberiană;
§ aria mamilară;
o medio-lateral:
§ aria hipotalamică;
§ aria medială;
§ aria laterală;
– nomenclatură fiziologică:
o hipotalamus anterior – aria supraoptică;
o hipotalamus posterior – zona tuberiană;
Aferenţe:
– fibre olfactivo-hipotalamice (rinoencefal);
– fibre cortico-mamilare:
o hipocampus e formix;
o cortexul central;
– infecţii senzitivo-senzoriale;
– nuclei talamici;
Eferenţe:
– mamilo-talamice;
– mamilo-tegumentale;
– hipofizo:
o trcturile:
§ supraoptico-hipofizar;
§ tubero-hipofizar;
o sistemul port:
Rolurile hipotalamusului:
– reglarea acţiunii organelor interne:
o SNV – centrii superiori;
o glandele endocrine;
– homeostazia circulatorie;
– homeostazia hidroelectrolitica;
– aportul alimentar etc.
– în elaborarea reacţiilor comportamentale:
o capricii;
o expresii afectiv-emoţionale;
o apariţia unor necesităţi;
o satisfacerea unor instincte etc.
Rolul hipotalamusului în homeostazia circulaţiei:
– adaptării circulatorii în cursul efortului muscular:
o reacţii:
§ cardiostimulatoare;
§ vasodilatoare;
o centrul de apărare „defance area” – reacţia frică şi furie e însoţesc efortul muscular;
– rolul sistemului renină-angiotensină:
o de origine cerebrală;
o de origine renală-tonicitate:
§ organul subformical;
§ organul vascular al laminei terminale;
– rolul vasopresinei;
Rolul hipotalamusului în reglarea secreţiei gastrice:
– hipotalamus anterior e secreţie acidă e dispare după vagotonie;
– hipotalamusul caudal e scăderea pH-ului e dispnee după suprarenaloetonie bilaterală;
– reacţii în cadrul comportamentului alimentar.
Rolul hipotalamusului în termoreglare:
– termoreglare – animale homeosterme (metabolice);
– centrii:
o termogenetice – hipotalamusul posterior;
o termolitice – hipotalamusul anterior;
– stimulare electrică;
– stimulare termică;
– înregistrarea activităţii bioelectrice:
o neuroni cu proprietăţi de termoreceptori în hipotalamusul anterior;
o hipotalamusul posterior:
§ nu decelează variaţii termice locale;
§ releu sinaptic al sensibilităţii termice;
§ legături cu zona ce preoptică;
– conservarea căldurii – reacţii vegetative; somatice; bioumorale;
– interrelaţii neuronale – hipotalamus anterior; hipotalamus posterior e descărcări neuronale defazate;
Hipotalamus anterior:
– neuroni cu prag scăzut e inhibă n. hip. post.;
– neuroni cu prag ridicat e reacţii de termoliză;
Rolul hipotalamusul în reglarea aportului alimentar:
– centrii:
o foamei – hipotalamus lateral;
o saţietăţii – hipotalamus ventro-medial;
– studii:
o extirpări;
o înregistrări de biopotenţiale;
o injectări microanteroporetice;
– mecanism de acţiune:
o stimuli: sfera digestivă;
o teoria glicostatului (Meyer):
§ hipoglicemie – centrul foamei e cercetări electrofiziologice
§ hiperglicemie – centrul saţietăţii e
§ diabet zaharat ??
– teoria termostatului:
o efectul dinamic specific al alimentelor;
– acizi aminaţi;
Rolul hipotalamusului în menţinerea homeostaziei hidroelectrolitice:
– balanţa hidrică:
o aport – sete – Ang II;
o eliminare – renală – ADH;
– centrul setei – hipotalamusul anterior:
o diferenţa de presiune osmotică (Rc – Verney);
o senzaţii buco-faringiene;
o rolul SRA (renină-angiotensină): local, general;
– secreţia de ADH – osmosensibilitate:
o voloreceptori;
o ang II;
– homeostazia sadică:
o aldosteron;
o apetit pentru sodiu;
o eliminare de sodiu;
Rolul hipotalamusului în comportamentul emoţional:
– studii cu electrolizi cronici;
– formix e reacţii vegetative ce însoţesc emoţiile:
o hipertermie;
o midriază;
o piloerecţie;
o hiperglicemie;
o descărcări simpato-adrenergice;
– reacţie de furie (semnul stării de veghe);
– zonă periformală – reacţia de agresiune;
– hipotalamusul anterior – reacţie frică-fugă;
